Mi-ar fi plăcut să trăiesc în perioada interbelică. Să port pălărie asortată cu mănuşile şi geanta. Eleganţa din anii aceia s-a pierdut în timp şi treptat a rămas doar amintirea acelor vremuri transformată în istorie. Mi-ar fi plăcut să am pălării toate culorile şi pentru evenimente speciale musai să fie neagră asortată cu acul. În perioada interbelică femeia s-a dezvoltat mult trecând de la stadiu de femeie de casă la stadiu de doamnă în societate. Influenţele franţuzeşti şi-au pus amprenta asupra Bucureştiului şi asupra femeii.

Să ieşi la o promenadă pe Lipscani şi la cumpărături pe Magheru nu îşi permiteau decât doamnele din înalta societate. Să mergi la baluri şi serată în lumea bună unde musai era cineva nou venit tocmai din Franţa însemna intrarea în contact cu ceva nou. Femeile îşi etalau toaletele de seară (unde must have era little black dress asortată cu o pălărie neagră , perle şi o poşetă plic ) dar şi colecţia de blănuri. Toate acestea s-au pierdut în timp iar astăzi a mai rămas să fii cool şi îmbrăcat cât mai ieşit din comun.

Dacă cineva ar căuta să vadă cum se îmbraca prima doamnă a ţării atunci ( fie ea şi din monarhie ) şi cum se îmbracă acum ar întreba unde este eticheta? Da, am nostalgia vremurilor de atunci pentru că erau vremuri frumoase. Micul Paris a devenit astăzi un oraş pupulat peste limită fără a mai fi reprezentantul eleganţei ci al snobismului . Va urma o galerie foto din perioada respectivă.To be continued.